Dincolo de pod au apărut canibalii. Aceştia sunt pregătiţi să prindă orice nimic şi să îl facă hârtie de ziar. Din întâmplare trecea un cur, iar cur-ul a decis să vorbească. “M-am săturat de comunism şi de libelule negre. De mâine aş vrea ca toată suflarea omenească să mă ridice în slăvi şi să-mi facă statuie” Cur-ul abera dar o dată cu el abera şi fiinţa umană, dar în toată nebunia asta de cuvinte şi de expresii fără sens, în această incoerentă incoerenţă transpusă într-o coerenţă postmodernistă, Cur-ul apărea ca un GURU. Acel guru fără de care nimeni nu poate trăi.

Cur-ul, acest personaj fantastic din romanul numim www.cururi.net, a început să manifeste împotriva moravurilor şi a falselor pudisme. A spus lumii că “Băgău” e doar o carte, care dincolo de cuvintele vulgare nu spune nimic. Şochează şi atât. Iar drept urmare, USR s-a hotârât să îi dea premii multe.

Cu ce e cur-ul mai vulgar decât furtul? Asta că să interpretăm puţin vorbele lui Andrei Gheorghe.

Cur-ul nu e decât o expresie care ar trebui să ne scape de explicaţii inutile… ţinând cont de faptul că acest cuvânt nu e obsen şi mai ales nu e vulgar…

Când te întreabă cineva ce faci tu vei răspunde:”Curu’ meu!” Asemănarea nu cu originalul nu e întâmplătoare. În felul ăsta nu există discriminări sexuale. Cur au şi femeile şi bărbaţii… Scurt pe doi… adică scurt pe buci…

în curând se va lansa postul de radio, singurul post de radio din românia, dedicat curului. www.radio.cururi.net

şi după atâtea învăţături căpătate stau şi mă întreb. dacă ceva din ce e poate fi adevărat sau dacă e real… sau poate… nimic nu e ceea ce pare a fi…

păcat că RNC-ul e ceea ce pare

dragi tovărăşi curul meu vă salută şi mai duceţi-vă în curul meu de bucişti